Iata mai jos mesajul domnului Judecator Mircea Aron, Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, adresat cu ocazia Zilei Justitiei celebrata duminica, 3 iulie 2016:
„Doamnelor şi domnilor,
Excelenţele voastre, domnilor ambasadori,
Distinşi invitaţi,
Dragi colegi
În spiritul normalităţii pe care ne-o dorim, sărbătorim azi a 22-a aniversare a zilei dedicată tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul justiţiei, unul din cele trei fundamente ale statului de drept, prin care societatea manifestă capacitatea de a-şi apăra valorile care îi definesc existenţa.
Vă mulţumesc pentru faptul că aţi acceptat să fiţi alături de noi în această zi în care omagiem activitatea tuturor celor care au ales şi au fost investiţi să transforme ideea de lege şi nevoia de adevăr şi dreptate în realităţi ale vieţii de zi cu zi.
În sensul aceleiaşi normalităţi, vă spun că pentru mine, ca judecător şi ca cetăţean, aniversarea Zilei Justiţiei va căpăta semnificaţie maximă atunci când justiţia se va sprijini pe o legislaţie congruentă, viguroasă în spirit, clară în literă, iar magistraţii chemaţi să o înfăptuiască sub semnul vocaţiei vor fi recunoscuţi şi respectaţi şi nu numai pentru că aşa cere legea sau pentru că apar la televizor, în ziare sau în publicaţii on-line, ci pentru că aşa apreciază societatea în majoritatea ei, fără eforturi sau efecte de imagine exterioare sălii de judecată.
Chiar dacă şi în justiţie e nevoie să ieşim în spaţiul public, să spunem ce facem, imaginea reală nu se construieşte prin tehnici exterioare de reclamă sau promovare pentru că actul de justiţie nu are concurenţă, iar justiţia este în competiţie cu ea însăşi, astfel că ceea ce trebuie să prevaleze este competenţa profesioniştilor.
Actul de justiţie se bazează exclusiv pe nevoia specifică de dreptate, iar societatea este cel mai fin barometru al modului în care se realizează justiţia, în funcţie de ceea ce justiţia îi oferă ca răspuns la nevoia specifică.
Aşa fiind, cred că ceea ce se aşteaptă de la noi, ca profesionişti ai sistemului, este să ne realizăm misiunea, adică asigurarea unui climat social civilizat care să reflecte supremaţia legii, echilibrul puterilor, corectitudinea relaţiei stat-cetăţean.
Dincolo şi în pofida neclarităţilor sau imperfecţiunilor unor legi, magistratul care le aplică dă măsura dreptăţii, a justului echilibru prin fiecare act de justiţie pe care este chemat să-l înfăptuiască.
Pe de altă parte, dincolo de calitatea legislaţiei şi calitatea pregătirii juridice a magistratului, funcţionarea sistemului este determinată de resurse, de mijloacele bugetare atribuite.
Concomitent, chiar dacă sistemul se sprijină numai pe factorii implicaţi, calitatea funcţionării sistemului judiciar depinde evident de interacţiunea dintre numeroşii intervenienţi: poliţie, procuror, avocat, grefier, judecător. Iar judecătorul nu este decât una dintre verigile acestui lanţ de factori şi nu ultimul, deoarece etapa executării hotărârii are aceeaşi importanţă. O spune şi Avizul nr. 11/2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni.
Chestiunea la care acest Aviz se referă este mediul în care ar trebui să se desfăşoare actul de justiţie.
Într-o perspectivă mai largă a publicităţii, ca regulă a procesului, înfăptuirea dreptăţii apare în oglinda unor mijloace media – televiziuni, publicaţii on-line, etc. – mai aproape de scena unor spectacole de operetă.
Nu de puţine ori pe ecrane se desfăşoară procese înainte, concomitent sau după ce acestea devin realitate (unele nici nu devin) la care participă politicieni, analişti, experţi, avocaţi şi chiar judecători în funcţie, deontologi, foşti demnitari, uneori de cel mai înalt rang în conducerea statului.
De bună seamă că mass media nu e un lucru de glumă, dimpotrivă. Nu există o societate democratică şi civilizată fără libertatea presei şi toţi oamenii de bună credinţă aşteaptă de la aceasta informaţii, mai ales când este vorba de lucruri serioase, cum sunt cele care fac obiectul justiţiei.
Cu siguranţă, faţă de volumul informaţiilor şi anvergura dezbaterilor, în justiţie se întâmplă azi ceva cu adevărat.
Ceea ce remarc eu, a crea o problemă în mintea consumatorului de media este răspunsul la întrebarea: este deformată realitatea sau oglinda?
Desigur, răspunsul aparţine celor avizaţi şi de bună-credinţă şi în primul rând celor care au competenţa să îl dea, respectiv profesioniştii din sistem.
Pe de altă parte, apreciez că actul de justiţie nu reclamă aplauze sau huiduieli pentru că în justiţie cortina nu trebuie să cadă niciodată, iar pe scenă profesioniştii nu sunt actori sau vedete, ci magistraţi care au ales, au fost selectaţi şi investiţi să oficieze dreptatea.
De aceea, stimaţi invitaţi şi dragi colegi, mesajul meu de astăzi este unul de respect şi apreciere faţă de sistemul de justiţie românesc, faţă de corpul magistraţilor din România, faţă de grefieri, asimilaţi, personal auxiliar din instanţe şi parchete, faţă de reprezentanţii profesiilor liberale, avocaţi, notari, practicieni în insolvenţă, experţi, consilieri.
Raportaţi-vă la sistemul de justiţie ca la o normalitate!
Mulţumesc tuturor celor care, renunţând în această dimineaţă la tihna duminicală, au înţeles să răspundă invitaţiei noatre de a omagia justiţia pentru ce este şi trebuie să fie.
Să nu uităm că: “fără justiţie niciun tărâm nu poate prospera”, aşa cum remarca un vechi filozof.
Vă mulţumesc!”