Firmele de training nu vor mai avea clienti

Anexa 2 a Hotărârii de Guvern nr. 567/2015  emisa in urma cu trei luni, stabileste ca incepand din 2016 doar universitățile vor mai avea dreptul să organizeze cursuri și să ofere diplome adulților cu studii superioare. Astfel, firmele specializate riscă falimentul.

Acum trei luni, universitățile acreditate din România au obținut monopol asupra cursurilor de formare și specializare a adulților cu studii superioare. Asta înseamnă că toți ceilalți furnizori de cursuri pentru adulți vor fi scoși de pe această piață începând de anul viitor.

Există câteva mii de furnizori de programe de formare care se adresează unei pieţe de aproximativ 5 milioane de adulți.Printre aceștia se numără companii camere de comerț, ONG-uri și chiar agenții guvernamentale, unele entități riscând chiar să intre în faliment. Miza cea mare sunt noile fonduri europene din Programul Operațional Capital Uman (POCU).

Anexa 2 a Hotărârii de Guvern nr. 567/2015 stabilește ca emitenți și organizatori ai programelor de formare pentru persoanele cu studii superioare absolvite (nivel 6 de calificare) instituțiile de învățământ superior acreditate. Conform aceleiași anexe, furnizorii de formare profesională pot emite diplome pentru cursurile pe care le organizează doar până la nivelul 5 de calificare, care cuprinde absolvenții de liceu.

HG-ul buclucaș, aplicat înainte de termen

Altfel spus, de la 1 ianuarie 2016, instituțiile de formare autorizate vor mai putea emite diplome pentru cursuri precum cele de patiser, bucătar, manichiuristă, coafeză, zidar etc, nu și pentru cursuri de formator, manager de proiect, expert accesare fonduri europene, expert achiziții publice, consilier în carieră, consilier vocațional etc. Unele dintre aceste cursuri se adresează persoanelor direct implicate în absorbția fondurilor europene. În ciuda faptului că termenul de la care începe să se aplice modificarea legislativă este ianuarie 2016, firmele care au încercat să-și autorizeze noi cursuri s-au lovit deja de refuzul comisiilor pentru calificări.

La sfârșitul lunii august, Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) a transmis către comisiile județene o circulară referitoare la procedura de lucru în legătură cu noile cereri pentru autorizarea cursurilor pentru adulții cu studii superioare venite din partea furnizorilor de formare profesională. Un document emis de ANC transmis către o comisie județeană a autorității explică această circulară: „Comisiile de autorizare județene, respectiv, a municipiului București, pot să autorizeze programe de formare profesională până la nivelul de calificare 5 inclusiv”, iar pentru nivelul 6, „organ emitent este instituția de învățământ superior acreditată”.

Practic, documentul, semnat de fostul președinte al ANC, Nicolae Postăvaru, și intrat în posesia Capital, interzice comisiilor locale să mai autorizeze cursuri pentru adulți, organizate de alte instituții în afară de universități, chiar cu câteva luni înainte ca modificarea legislativă să intre în vigoare. Ulterior, sub presiunea decla­rațiilor publice ale organizatorilor de cursuri, pe 22 octombrie, noul șef al ANC, Tiberiu Dobrescu, a trimis o clarificare către comisiile județene, în care precizează că „se poate continua autorizarea de programe de formare profesională de inițiere/specializare/perfecționare pentru calificări/ocupații de nivel 6 conform Cadrului Național al Calificărilor (CNC).”

Până la închiderea ediției, nici conducerea Autorității pentru Calificări și nici reprezentanții Ministerului Educației nu au răspuns solicitării oficiale din partea revistei Capital de a clarifica situația.

Piedică pentru proiectele din fonduri europene

Asociaţia Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională din România (APFFPR) a depus o plângere prealabilă, înregistrată la Guvern pe 30 septembrie, în care susțin că prevederile hotărârii „sunt netemeinice și nelegale deoarece îngrădesc dreptul furnizorilor de formare profesională de a organiza cursuri”. Potrivit asociației, aplicarea hotărârii ar avea efecte dramatice: intrarea în insolvență a numeroși furnizori de programe de formare profesională, creșterea numărului șomerilor, pierderea finanțărilor europene, un blocaj pe piața formării profesionale a adulților.
În opinia Steluței Racolța, preșe­dintele patronatului, universitățile nu pot asigura în prezent activitatea de formare a adulților cu studii superioare, mai ales în condițiile în care o parte dintre instituții sunt deja aglomerate cu implementarea proiectelor din fonduri europene.

Un alt efect negativ ar fi scăderea ratei de participare a adulților la programele de învățare pe tot parcursul vieții, care, în 2013, a fost de 2%, printre cele mai reduse din UE, România asumându-și ca obiectiv creșterea până la 10%, în 2020, mai spune Steluța Racolța. Aceasta subliniază și imposibilitatea locuitorilor din mediul rural de a mai accesa programe de formare, în condițiile în are vor fi obligați să se deplaseze în marile centre universitare pentru a putea urma cursurile.

Formatorii, pregătiți să dea statul în judecată

Aurora Pătrășcoiu, trainer cu o experiență de 12 ani și managing partner la Core Consulting & Training SRL, un furnizor de formare pentru adulți, spune că este o mare diferență între abordarea profesorilor universitari, cu stilul lor coercitiv, și cea a unui formator pentru adulți, care trebuie să aibă o cu totul altă abordare.
În condițiile în care intenția ANC este asigurarea calității formării, Steluța Racolța, susține că „ANC este instituția care poate identifica nerespectarea legii în rândurile furnizorilor de formare și să ia măsuri”. Potrivit acesteia, „a respecta cerințele de calitate a formării profesionale nu înseamnă a face monopol, ci a face curățenie”.
Dacă răspunsul Guvernului la plângerea depusă nu va fi mulțumitor, Asociația Furnizorilor de Formare Profesională va merge mai departe în contencios administrativ, mai spune președintele asociației.

Sursa: www.capital.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *