In calitate de reprezentant ales al Corpului Profesional al Mediatorilor in relatia cu sistemul judiciar pe langa Curtea de Apel Bucuresti, in urma ședințelor de lucru avute cu magistrații judecatori si procurori din cele 6 județe aferente Curții de Apel București se conturează anumite concluzii insotite de o serie de propuneri pentru facilitarea accesului făptuitorului sau părtii vătămate la mediere:
- Numărul dosarelor închise prin mediere este foarte mic din punct de vedere statistic atât în cadrul proceselor civile, cât și în cazurile penale, comparativ cu numărul dosarelor aflate în lucru.
- Prevederile art. 6 din legea specială, Legea medierii nr. 192/2006 sunt fără rezultat în practică datorită faptului că nu există o corelație între prevederile acestui articol și codul de procedură civilă/penală. De asemenea, nu există nicio sancțiune pentru neaplicarea acestuia.
In acord cu Legea Medierii, nr. 192/2006: Art. 6 „Organele judiciare și arbitrale, precum și alte autorități cu atribuții jurisdicționale informează părțile asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le indrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictelor dintre ele”.
Persoanele fizice au dreptul de a-și soluționa disputele prin mediere (art. 2, alin 3 din legea medierii) prin urmare consider că organele judiciare trebuie să le aducă la cunoștință acest drept impreună cu toate avantajele uzitării de această procedură (inclusiv valoarea acordului de mediere) în materie civilă și penală;
*A prezenta părților avantajele inseamna discuții. Pentru a prezenta avantajele organele judiciare trebuie să știe care sunt acelea.
*Conform strategiei naționale de dezvoltare a sistemului judiciar 2016- 2020 medierea ar trebui să funcționeze pentru degrevarea instanțelor și parchetelor, ceea ce insa nu se intamplă in fapt.
*Capitolul 2 Principii Generale: “consolidarea dialogului cu profesiile organizate în mod autonom şi cu societatea civilă, precum şi implicarea acestora în procesul de modernizare a sistemului judiciar.”
*Cap 3. Direcţii de acţiune, obiective strategice şi obiective specifice: A. Eficientizarea justiţiei ca serviciu public: pct. 3. Optimizarea organizării şi funcţionării instanţelor şi parchetelor: lit. g) degrevarea instanţelor şi parchetelor prin promovarea, în continuare, a medierii ca metodă alternativă de soluţionare a litigiilor;
*Rezultat: eficacitatea şi eficienţa activităţii instanţelor şi parchetelor vor fi îmbunătăţite; durata de soluţionare a dosarelor fiind mult redusă.
*Directivele europene axate pe justiția reparatoare:
- DIRECTIVA 2012/29/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului:
- PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE: Alin. 46) Serviciile de justiție reparatorie, inclusiv, de exemplu, medierea dintre victimă și autorul infracțiunii, conferința familială și cercurile de verdict, se pot dovedi extrem de benefice pentru victimă, însă necesită bariere de protecție pentru a fi împiedicată victimizarea secundară și repetată, precum și intimidarea și răzbunarea.
Aceste servicii ar trebui, prin urmare, să aibă ca primă prioritate interesele și nevoile victimei, repararea prejudiciilor suferite de victimă și evitarea producerii altor prejudicii.
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE: Alin. 46)Factori cum ar fi natura și gravitatea infracțiunii și a traumei suferite ca urmare a acesteia, agresiunile repetate la adresa integrității fizice, sexuale sau psihologice a victimei, dezechilibrele dintre raporturile de forțe, vârsta, maturitatea sau capacitatea intelectuală a victimei, care ar putea limita sau reduce capacitatea acesteia de a face o alegere în cunoștință de cauză sau care ar putea compromite un rezultat pozitiv pentru victimă, ar trebui luați în considerare în momentul sesizării serviciului de justiție reparatorie și în desfășurarea procesului de justiție reparatorie.
Procesele de justiție reparatorie ar trebui să fie, în principiu, confidențiale, cu excepția cazului în care părțile hotărăsc altfel, sau astfel cum prevede dreptul intern, având în vedere interesul public prevalent.
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE:
Alin. 64) Colectarea sistematică și corespunzătoare de date statistice este recunoscută ca o componentă esențială a unui proces de elaborare a politicilor eficient în domeniul drepturilor prevăzute de prezenta directivă. (…) Datele administrative bazate pe servicii pot include, (…) numărul de victime care solicită sprijin, primesc sau nu sprijin sau beneficiază sau nu de justiție reparatorie.
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE:
Alin. 64) Capitolul 1, Art. 2, alin. 1, lit. d) „justiție reparatorie” înseamnă orice proces prin care victima și autorul infracțiunii pot, în cazul în care consimt liber, să participe activ la soluționarea problemelor generate de infracțiune cu ajutorul unei terțe părți imparțiale Articolul 4, alin. 1) Statele membre se asigură că victimele primesc următoarele informații, fără întârzieri inutile, încă de la primul contact cu o autoritate competentă,pentru a permite acestora să își exercite drepturile prevăzute de prezenta directivă: lit. j) serviciile de justiție reparatorie disponibile;
Articolul 12, Dreptul la garanții în contextul serviciilor de justiție reparatorie, alin. 2) Statele membre facilitează trimiterea cauzelor, dacă este cazul către serviciile de justiție reparatorie, inclusiv prin stabilirea de proceduri sau orientări cu privire la condițiile unei astfel de trimiteri.
Astfel, AVANTAJELE apelării și folosirii MEDIERII sunt în strânsă legătură cu bugetul pe care statul îl cheltuie pentru rezolvarea numărului mare de dosare și se reflectă în CALITATEA actului de justiție (având în vedere legea medierii, strategia națională și directiva europeană).
Statul cheltuie mai puțin cu un infractor dacă acesta participă la mediere și nu mai ajunge în peniteciar SAU dacă pedeapsa acestuia este mai mică și va sta mai puțin încarcerat prin prisma depunerii la dosar a unui acord de mediere care fie inchide procesul penal, fie constituie circumstanța atenuantă în stabilirea cuantumului pedepsei.
Statul va cheltui și mai puține resurse umane implicate în instrumentarea dosarelor.
De asemenea, prin mediere: SOLUȚIA părților va fi reciproc convenabilă, eficientă și mai ales durabilă. Ea se va transpune într-un ACORD DE MEDIERE ce va fi respectat de către părți pentru că el cuprinde propria lor voință. (art. 441 C. Pr.Civ.) In acordul de mediere pot fi stipulate obligații pe care și le asumă făptuitorul în timp ce la impăcare nu se pot stabili condiții.
Repararea răului produs persoanei vătămate și recuperarea prejudiciului în infracțiunile economice sunt argumente de natură să orienteze magistrații către apelarea la această procedură prin prezentarea avantajelor medierii in fata părtilor.
Cheltuielile avansate de justițiabili sunt mult reduse dacă apelează la mediere comparativ cu costurile generate de un proces (cheltuieli cu deplasările, fotocopieri, documente, expertize, etc.);
Efectele acordului de mediere in procesul penal
Finalitatea medierii este ajungerea la o întelegere a partilor ce va fi scrisaintr-un ACORD DE MEDIERE ale cărui efecte juridice sunt:
- încetarea urmăririi penale;
- încetarea procesului penal;
- posibilitatea reducerii pedepsei – acordul de mediere operează ca circumstanță atenuantă cu efect obligatoriu de reducere a pedepselor legale cu o treime;
- posibilitatea suspendării condiționate a executării pedepsei;
- posibilitatea renunțării la aplicarea pedepsei;
posibilitatea amânării aplicării pedepsei;
Acordul de mediere produce efecte imediate chiar dacă părțile se răzgândesc ulterior în materie penală (în acord cu cele susținute de magistratii procurori din practica lor, neexistând prevederi speciale în legea penală în acest sens).În plus, părțile nu mai pot formula o altă plângere penală pentru același conflict.
Propuneri legislative de completare a codului de procedura penala:
- completarea art. 258 alin. 1), în sensul introducerii unoi litere e), cu următorul conținut: “părțile au dreptul să încerce soluționarea litigiului prin procedura medierii, apelând la un mediator autorizat”;
- medierea va opera ca procedură simplificată – daca se apelează la mediere se va ține cont la incadrarea juridică;
- se impune ca legea să se modifice în sensul că în mediere, dacă aceasta eșuează și victima a făcut cheltuieli pentru a participa la acest proces, aceasta să iși poată recupera aceste cheltuieli de la făptuitor (în cadrul procesului penal).
Necesitatea stabilirii de bune practici pentru o practică unitară, prin:
1. Ghiduri la nivelul instanțelor, parchetelor și mediatorilor care vor conține: un model de accord de mediere, un model de contract de mediere, un model de proces verbal de inchidere a medierii, o prezentare succintă a avantajelor medierii (argumentele în favoarea medierii) atât în civil cât și în penal.
2. Modificarea sistemul ECRIS – pentru monitorizarea din punct de vedere statistic și a proceselor ce se inchid prin mediere in timpul derulării procesului civil/penal (in prezent sunt monitorizate si pot fi evidențiate statistic doar acele dosare care au ca obiect consfințirea ințelegerii părților din acordul de mediere).
3. Procedura accesului la arestat se impune a fi reglementată (eventual pe principiul accesului avocatului la arestat).
4. Procedura accesului la actele din dosar atunci când mediatorul trebuie să iși facă o imagine complexă și completă asupra conflictului (suplimentar susținerilor părților) ar trebui reglementată.
5. Accesul mediatorului la datele uneia dintre părți pentru a o invita la mediere ar trebui reglementată in sensul ca va fi permis accesul mediatorului autorizat la datele părtii invitate, cu obligația păstrării confidențialității datelor și nefurnizarea lor celeilalte părți, în acord cu decizia 200/2015 emisă de Autoritatea Națională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal.
Pentru o mai buna intelegere a procedurii medierii, consideram ca ar fi utila o prezentare succinta a etapelor ce trebuie parcurse intr-o mediere.
ETAPA PREALABILA INCHEIERII CONTRACTULUI DE MEDIERE:
a) Pregătirea medierii:
-Semnarea contractului de pregatire a medierii (de premediere) – are rolul de a mandata / investi mediatorul pentru a fi indreptatit sa transmita invitatia la mediere celeilalte/celorlalte parti din conflcit;
– Contractul de pregatire a medierii (de premediere) = onorariu achitat numai de partea care initiaza procedura
– Redactarea invitatiei ce va contine datele partilor, obiectul conflictului, numarul dosarului, data propusa pentru sedinta de informare;
– Transmiterea invitatiei in scris – prin mijloace ce pot dovedi primirea acesteia de catre partea invitata;
– Contactarea partii invitate prin e-mail / telefon si convingerea acesteia sa dea curs invitatiei la sedinta de informare
– Partea invitata nu plateste nimic, in aceasta faza (sedinta de informare cu privire la avantajele procedurii in cazul sau);
b) Sedinta de informare a partilor:
– Legitimarea partilor – identificare si redactare documente;
– Persoanele reprezentate vor prezenta procura in format autentic;
– Avocatii ce asista partile vor prezenta imputernicire avocatiala;
– Persoanele juridice – imputernicirile reprezentantilor in original, insotite de actul de identitate;
Limbajul mediatorului – accesibil si adaptat mediului de provenienta al partilor / nivelului de studii;
Scopul sedintei de informare:
– ascultarea partilor = mediatorul
– analizarea neintelegerilor generatoare de conflict = partile + mediatorul
– constientizarea oportunitatilor solutionarii amiabile = partile
– luarea unei decizii corecte = partile
Analiza conflictului dintre părți – cu fiecare parte in sedinta de informare comuna sau separata – in cauzele penale = consimtamantul partii vatamate de a intra in sedinta comuna;
Mediatorul analizeaza:
– Daca conflictul poate fi mediat – civil / penal;
– Tipul de conflict (latent, cronic, afectiv, relatii interpersonale, de comunicare, etc.)
– Factorii ce au determinat conflictul (obiectivi sau subiectivi)
– Cauzele conflictului (comunicarea defectuoasa, emotionale, atitudinale, interese contrarii, sisteme de valori diferite, etc.)
Mediatorul informeaza părțile referitor la avantajele medierii:
– caracterul voluntar al procedurii
– avantaje generale: timp, cost, etc.;
– principii: confidentialitate, neutralitate, impartialitate;
– avantajele medierii in cazul lor particularizat;
– prezentarea procedurii medierii
– aducerea la cunostinta a dreptului de a fi asistate de avocat – renuntarea la aceste drepturi va fi consemnata in documentele ce se vor elibera ulterior
– obiectivul medierii = ajungerea la un acord de mediere
– prezentarea efectelor acordului de mediere – civil / penal
– partile iau decizia de a semna contractul de mediere sau de a refuza medierea
– emiterea procesului verbal / certificatului de informare
- Procesul verbal – daca partea invitata nu a raspuns / participat la sedinta de informare; PV – semnat de solicitant si mediator
- Procesul-verbal nu atesta informarea ci doar initierea unei proceduri de mediere de catre o parte
- Certificatul de informare – atesta informarea si se emite numai daca ambele parti au fost informate (chiar daca nu au fost informate in acelasi timp) – va fi semnat de ambele parti si de mediator – un exemplar original pt fiecare parte
– Certificatul de informare se emite numai daca medierea nu a fost acceptata;
MEDIEREA PROPRIU-ZISA:
– Acordul părților de a-si media conflictul = semnarea contractului de mediere cu respectarea Art. 45 din Legea nr 192/2006 (in acelasi numar de exemplare in cate va fi semnat si acordul)
– Onorariul mediatorului: achitat de ambele parti – in cote parti egale sau asa cum stabilesc ele insele; achitat doar una dintre parti daca si cealalta parte este de acord;
– Contractul de mediere are ca efect, cf. Art. 70 din legea 192/2006:(1)În cazul în care medierea cu privire la latura penala a cauzei se desfasoara dupa inceperea procesului penal, urmărirea penală, sau, după caz, judecata se poate suspenda, în temeiul prezentării de către părţi a contractului de mediere.(2)Suspendarea durează până când procedura medierii se închide prin oricare dintre modurile prevăzute de prezenta lege, dar nu mai mult de 3 luni de la data la care a fost dispusa.
SEDINTA / SEDINTELE DE MEDIERE:
Comune / separate:
se semneaza un proces verbal de prezenta la sedinta
- identificarea cauzelor / naturii conflictului
- stabilirea pozițiilor inițiale ale părților
- explorarea intereselor și nevoilor părților
- comunicarea cu partile
- reformularea, pozitivarea si transmiterea mesajului
- conturarea unor solutii posibile
- selectarea soluției potrivite de catre parti
- ajungerea partilor la o intelegere avantajoasa pentru toti cei implicati;
Încheierea acordului de mediere – semnat de parti, avocati, terti asistenti, mediator;
Încheierea procesului verbal de inchidere a medierii – indiferent de rezultatul medierii;
- In cauzele penale – mediatorul are obligatia de a transmite la organul judiciar acordul de mediere si procesul verbal de inchidere a medierii, in format electronic, dar si in original;
3. Încheierea medierii:
– ajungerea la un acord de mediere,
– prin denunţarea contractului de către una dintre părţi sau
– prin constatarea eşuării medierii;
Acordul – va avea o formă scrisă, redactat de către mediator.
Acordul de mediere = conferă înţelegerii părţilor autoritatea de lucru convenit; încheiat în prezenţa mediatorului;
Acordul de mediere = valoarea unui inscris sub semnatura privata;
Acordul de mediere şi procesul-verbal de închidere a medierii vor fi redactate în atâtea exemplare originale câte părţi semnatare sunt, plus un exemplar pentru arhiva biroului de mediator şi un exemplar pentru a fi depus la organele judiciare.
MEDIEREA ESTE SOLUTIA!
AFLA MAI MULTE la telefon 0752.23.15.73 sau pe e-mail casademediere@gmail.com !
Dr. Simona Maria VLĂDICA
Mediator autorizat